Menopauza

1. Ce este menopauza

In viata oricarei femei intervine la un moment dat o perioada fiziologica caracterizata de incetarea definitiva a menstruatiilor lunare. Acum, organismul femeii experimenteaza o serie de modificari hormonale, fiziologice si psihice deosebit de complexe. De fapt, menopauza face tranzitia de la varsta adulta la cea de imbatranire a tesuturilor si organismului (senescenta). Foarte important de apreciat este faptul ca menopauza este un proces treptat, care poate dura mai multi ani.

Din punct de vedere etimologic, termenul „menopauza” vine din greaca: „menos” insemnand „hemoragie” si „pausa” traducandu-se prin „sfarsit”.

2. Cand apare menopauza si cate tipuri de menopauza pot fi stabilite in functie de varsta la care se instaleaza

Varsta la care se poate instala in mod natural menopauza nu este o constanta in cazul tuturor femeilor. Menopauza se poate instala la 40 de ani, dupa cum se poate instala in toata perioada de pana la 50 de ani sau chiar si mai mult. Ca varsta medie se poate aprecia 50 de ani, insa orice organism este caracterizat de un anumit ritm propriu. Un aspect interesant cu privire la varsta la care apare menopauza tine de faptul ca aceasta nu s-a schimbat de-a lungul secolelor, desi speranta de viata a crescut in ultimul timp.

2.1. Menopauza precoce (prematura)

In situatiile in care menopauza se instaleaza la aproximativ 40 de ani este vorba despre menopauza precoce, ale carei cauze nu sunt intotdeauna naturale. De asemenea, despre menopauza precoce se poate vorbi si cand aceasta se instaleaza cu mult timp inainte de 40 de ani. Potrivit American Pregnancy Association, dintr-o mie de femei cu varsta de 15-29 de ani, una este afectata de menopauza precoce, si dintr-o suta de femei de 30-39 de ani una este, de asemenea, afectata de menopauza prematura.

Cauzele care pot duce la menopauza precara le includ si pe urmatoarele:
– Genetica: S-a constatat ca pot exista legaturi ereditare, deoarece isi face mai frecvent simtita prezenta la femei ale caror mame au suferit de menopauza prematura.
– Tulburari autoimune: Sunt situatii in care sistemul imunitar percepe parti ale corpului drept niste inamici pe care trebuie sa ii elimine cu ajutorul anticorpilor pe care ii produce. Un exemplu in acest sens poate fi cel al bolilor tiroidiene, cand este afectat atat procesul de ovulatie, cat si modul in care functioneaza ovarele.
– Chirugicale: Exista situatii in care este necesar sa se realizeze ovarectomie (indepartarea ovarelor), acest tip de interventie chirurgicala va duce la menopauza.
– Chimioterapie sau radiatii: In cazul diverselor tipuri de cancer, protocolul medical include chimioterapie sau radiatii, ceea ce va duce la menopauza.
– Obezitatea, colesterolul foarte mare, unele infectii virale, epilepsia si sindromul Turner sunt, de asemenea, afectiuni care duc la menopauza.

In prezent, menopauza precoce nu poate fi tratata, iar numeroase femei care o experimenteaza pot ajunge si la infertilitate. Acest lucru nu inseamna ca femeile in cauza nu vor mai avea copii, pentru ca li se poate administra tratament hormonal adecvat si pot apela la fertilizare in vitro. Pe de alta parte, simptomele si riscurile menopauzei premature pot fi reduse prin administrarea unor tratamente hormonale, calciu, lubrifianti vaginali s.a.m.d. prescrise de medic.

2.2. Menopauza tardiva

Dupa cum se poate instala inainte de vreme, menopauza poate sa apara si la o varsta inaintata. Acest tip de menopauza poarta numele de menopauza tardiva si se poate instala dupa varsta de 55 de ani. Sunt situatii in care menopauza tardiva anunta boli la nivelul sistemului de reproducere, intre acestea fibromul uterin, cancerul s.a.m.d. Dar sunt si cazuri in care cauzele sunt genetice. Alte cauze le mai includ pe pe cele de natura constitutionala sau patologica.

Menopauza tardiva are insa si cateva parti bune. Avand in vedere ca organismul va continua sa produca estrogen, organismul va retine calciu, ceea ce este deosebit de important pentru sanatatea oaselor. Femeia continua sa ramana la fel de atractiva, iar boli precum ateroscleroza, intarzie sa apara.

Partile rele ale menopauzei tardive sunt usor de intuit. In primul rand, femeile care experimenteaza menopauza tardiva au nevoie in continuare de contraceptie. In al doilea rand, intarzierea menopauzei poate indica prezenta cancerului in organism, fapt ce necesita supraveghere medicala continuu.

3. Factori care pot influenta aparitia menopauzei

Aparitia menopauzei fiziologice poate fi conditionata de mai multi factori. Intre acestia, cei mai importanti sunt urmatorii:

3.1. Fumatul activ sau pasiv

Numeroase cercetari au concluzionat ca femeile care sunt expuse fumatului activ sau pasiv ajung la menopauza mai devreme chiar si cu doi ani decat femeile care nu sunt expuse acestui mediu. Una dintre cercetarile care sustin aceasta idee a fost publicata in jurnalul Tobacco Control. Subiectii au fost 79.690 de femei de 50 – 70 de ani. Fara exceptie, la toate aceste femei menopauza s-a instalat in mod natural, menstruatiile oprindu-se dupa 12 luni consecutive.

In cadrul cercetarii aceste femei au fost rugate sa ofere informatii cu privire la obiceiul de a fuma (numar zilnic de tigari, timpul in care au fumat, varsta la care au inceput sa deprinda acest obicei nociv s.a.m.d.), problemele pe care le-au intampinat in ceea ce priveste fertilitatea si la varsta la care s-a instalat menopauza naturala. Pe de alta parte, de la femeile care nu au fumat niciodata s-au obtinut informatii cu privire la mediul in care au trait pentru a se vedea daca si cat timp au fumat pasiv.

Concluzia cercetarii sustine ideea potrivit careia expunerea la fumat activ si/sau pasiv induce instalarea menopauzei mai devreme. In cazul acestor femei riscul de instalare a menopauzei pana la 50 de ani creste cu 26%.

3.2. Alcoolul

La modul general, consumul de alcool duce la alterarea concentrarii hormonilor in organism. Acest lucru va duce la o serie de disfunctii in organismul femeii, inclusiv la instalarea menopauzei mai devreme decat ar fi normal. Pe de alta parte, alcoolul poate chiar sa amplifice simptomele unei femei la menopauza. Bufeurile si fluctuatiile hormonale se intensifica, iar calciul nu mai este absorbit optim in organism.

3.3. Nivelul de trai

O valoare importanta in ceea ce priveste varsta la care se poate instala menopauza naturala o are si factorul socio-economic. Potrivit studiului “The menopausal transition: endocrinological and epidemiological considerations” realizat de Sherman BM, Wallace RB si Treloar AE, in cele mai sarace zone din Noua Guinee varsta de debut a menopauzei naturale este de 43,6 ani, in timp ce in zonele cu cel mai inalt nivel de trai din punct de vedere socio-economic, menopauza se instaleaza incepand cu 47, 3 ani.

3.4. Clima

Se considera ca la femeile care traiesc la altitudini mari, de la 2.000 la 3.000 de metri, menopauza naturala se instaleaza mai devreme.

3.5. Alimentatia si exercitiile fizice

Un studiu japonez realizat la Universitatea Gifu aduce dovezi care sustin ca atat dieta bogata in grasimi polinesaturate cat si exercitiile fizice contribuie la instalarea menopauzei mai devreme. Studiul a avut ca subiecti peste 3.100 de femei cu varste cuprinse intre 35 şi 56 de ani, la premenopauza, si s-a desfasurat pe o perioada de 10 ani. Rezultatele studiului au fost materializate in urmatoarele aspecte:

– Din cele 3.100 de femei, o parte au executat 8-10 ore de exercitii fizice pe saptamana, pe o perioada indelungata de timp. Acestora le-au crescut sansele de a ajunge la menopauza mai repede decat celor care nu au facut miscare, cu 17%.

– In ceea ce priveste dieta, o parte a femeilor implicate in studiu au consumat alimente cu un continut mare de grasimi polinesaturate, ceea ce le-a crescut sansele de instalare a menopauzei chiar in timpul studiului cu 15%, prin comparatie cu femeile care nu si-au dorit sa abordeze o astfel de dieta.

3.6. Prima menstruatie

Potrivit Human Reproduction Journal, menopauza se poate instala mai devreme la femeile la care prima menstruatie a fost inainte de a se implini varsta de 12 ani. Studiul care a concluzionat aceasta idee a avut nu mai putin de 50.000 de subiecti, femei aflate in postmenopauza, din Regatul Unit, Australia, Japonia si Scandinavia.

Pentru a vedea daca exista intr-adevar o legatura intre menstruatia din timp si menopauza timpurie, Gita Mishra de la Universitatea din Queensland, Australia, si colegii acesteia au efectuat o analiza statistica. In urma acestei analize s-a demonstrat ca:

– Femeile la care prima menstruatie s-a inregistrat inainte de 12 ani, au cu 31% mai multe sanse de a avea o menopauza timpurie, de regula, la 40 – 44 de ani;
– Doar 1,8% dintre femeile la care prima menstruatie s-a inregistrat atunci cand aveau deja 13 ani, au avut menopauza prematura (inainte de varsta de 40 de ani);
– 3,1% dintre femeile care au avut prima menstruatie la varsta de 11 ani sau chiar erau mai mici, au avut menopauza prematura.

3.7. Stresul

De asemenea, profesorul Gita Mishra este de parere ca stresul experimentat in copilarie tinde sa influenteze aparitia menopauzei mai devreme. Pe de alta parte, un studiu realizat la Universitatea din Boston a concluzionat ca femeile care traiesc sub presiunea unor dificultati economice sunt cu 80% mai expuse de a experimenta menopauza precoce, din cauza nivelului ridicat de stres care le genereaza si afecteaza organismul. Yoga este o practica eficienta in reducerea stresului.

3.8. Produsele chimice si cosmeticele

Unele produse chimice cu care femeile intra frecvent in contact atunci cand fac curatenie, contin substante chimice care altereaza productia si distributia de hormoni in organism. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Washington, femeile expuse la astfel de produse pot experimenta menopauza cu pana la patru ani mai devreme. Pe de alta parte, unele produse cosmetice contin ftalati, substante chimice care pot provoca menopauza cu aproximativ 2,3 ani mai devreme la femeile care utilizeaza astfel de produse in exces.

3.9. Anomalii cromozomiale

Disfunctiile genetice precum sindromul Turner (lipsa totala sau partiala a unui cromozom X, ceea ce duce la lipsa dezvoltarii unor caractere sexuale la varsta pubertatii – ovarele nu functioneaza si este indusa sterilitatea) sau sindromul X fragil (tulburare genetica ce impiedica dezvoltarea optima a persoanelor afectate) pot accelera aparitia menopauzei. Asadar, ambele tipuri de afectiuni sunt asociate cu cromozomul X.

Astfel de anomalii sunt caracterizate de urmatoarele:
– Ovarele sunt afectate inca de la nastere;
– Ovarele contin un numar scazut de foliculi (cavitati in se dezvolta ovule) si, deseori, prezinta atrofieri.

Prezenta unor astfel de anomalii nu impiedica dezvoltarea normala si aparitia primei menstruatii la unele femei, doar ca peste ani, menopauza se va instala precoce.

3.10. Anumite boli

Intre factorii care contribuie la instalarea menopauzei timpurii fac parte si unele boli, intre acestea: epilepsia, vitiligo, anemia, lupus, sindromul Sjogren s.a.m.d.

3.10.1. Epilepsia

De regula, femeilor cu epilepsie le lipseste dorinta sexuala si au probleme legate de fertilitate. Din cauza faptului ca epilepsia este insotita de modificari ale nivelului de estrogen si progesteron, femeile afectate pot experimenta mai devreme menopauza. Explicatia este pusa pe seama crizelor ce caracterizeaza aceasta boala, considerandu–se ca acestea influenteaza zone ale creierului care regleaza nivelul de estrogen si progesteron. Mai concret, crizele sunt induse de estrogen, iar progesteronul protejeaza impotriva acestora.

3.10.2. Bolilele autoimune

Se cunoaste faptul ca ovarele afectate duc la menopauza timpurie. Legatura dintre bolile autoimune si disfunctiile ovarelor este cat se poate de evidenta, dat fiind faptul ca atunci cand astfel de boli apar, organismul va produce anticorpi care vor ataca tesuturile si receptorii de estrogen, dar si ovarele.

Numerosi cercetatori asociaza vitiligo, anemia, lupusul, sindromul Sjogren si hepatita cronica – adica, bolile autoimune ce se pot dezvolta la nivelul sistemului endocrin – cu instarea menopauzei timpurii.

Potrivit National Health Service, exista sanse, chiar daca mici, ca menopauza timpurie sa fie cauzata de infectii, precum tuberculoza, oreionul sau varicela, sau de infectii pelviene care ataca ovarele.

3.11. Istoricul familial

Un studiu publicat in Human Molecular Genetics sustine faptul ca femeile ale caror mame au avut menopauza precoce sunt de sase ori mai expuse de a experimenta la randul lor menopauza timpurie. Cu toate ca acest factor nu este modificabil, stiind mai devreme ca exista o asemenea posibilitate se pot face tratamente preventive.

4. Etapele menopauzei naturale

Perioada in care se instaleaza menopauza este caracterizata de un proces indelung ce include 3 etape:

4.1. Perimenopauza

Perimenopauza sau premenopauza este perioada care face trecerea la menopauza propriu-zisa. Ca perioada de timp, aceasta se poate extinde pe parcursul a catorva ani, insa media este de 2 ani. Factori precum stresul si fumatul pot scurta aceasta perioada.

Debutul premenopauzei este caracterizat de simptome cauzate de un exces de hormoni estrogeni, deoarece acum ovulatia lipseste si se acumuleaza foliculi ovarieni. Toata perioada de premenopauza este caracterizata de urmatoarele aspecte:

– Menstrele se modifica din punct de vedere al frecventei. Acestea pot fi foarte dese, frecventa lor fiind de 2-3 saptamani; pot fi foarte rare, fracventa fiind de 2-3 luni; frecventa scade mai mult de atat ajungandu-se, in final, la lipsa definitiva a menstrelor. In termeni medicali aceste frecvente ale menstrelor – foarte dese, rare si extrem de rare – poarta denumirea de polimenoree, oligomenoree, respectiv spaniomenoree.
– Pe langa modificarile ce apar in frecventa menstrelor apar si cele ce vizeaza durata si cantitatea acestora. Pot exista menstre cu o durata de o zi sau doua, dupa cum pot exista menstre care pot dura doua saptamani sau mai mult de atat. Pe de alta parte, cantitatea poate fi foarte diferita, de la cateva picaturi, la cantitati foarte mari, chiar hemoragii.
– Tot acum, functia exocrina a ovarelor se altereaza in mod progresiv. Frecventa ovulatiilor se diminueaza pana la disparitia acestora.
– Ocazional, apar simptome vasomotorii (binecunoscutele bufeuri pe care numeroase femei le experimenteaza in aceasta etapa a vietii).
– De asemenea, ocazional se poate vorbi despre uscaciune vaginala.
– Numeroase femei experimenteaza tulburari emotionale si episoade de anxietate, depresie si pierderea atentiei.
– Se poate constata o crestere usoara in greutate.
– Numeroase femei acuza dureri de sani, pelviene, abdominale, dar si palpitatii si tahicardie.
– Pot sa apara varice pe membrele inferioare, dupa cum pot sa apara hemoroizi.
– Sunt posibile crizele astmatice, migrenele cu intensitate si frecventa mare sau cefaleele.
– Exista, de asemenea, posibilitatea de a aparea alergii si dischinezii bilio-digestive.
– S-a mai constat aparitia polipilor hemoragici in sfera tractului genital, dar si a fibroamelor si nodulilor mamari,
– Insa foarte grav si de temut este ca pot sa apara chiar si cancere hormono-dependente.

4.2. Menopauza propriu-zisa

Menopauza propriu-zisa este etapa in care orice manifestare a menstrelor dispare. Pe de alta parte, se poate spune ca menopauza propriu-zisa se instaleaza atunci cand trec 12 luni fara nicio menstra. Cu toate acestea, nu poate fi considerata o perioada care apare brusc, “neanuntata” (referirea vizeaza menopauza normala), ci un proces treptat care poate continua, potrivit specialistilor, chiar si in timpul a cinci ani precedenti. Aceasta etapa este caracterizata de semne clinice, precum:

– Menstrele lipsesc cel putin 12 luni, iar organismul nu raspunde la administrarea progesteronului timp de 3 luni.
– La cele mai multe femei care se afla in perioada de menopauza propriu-zisa apar bufeuri cauzate de reducerea nivelului de estrogeni. Bufeurile sunt caracterizate de senzatia de caldura intensa, fata se coloreaza, de asemenea, intens in rosu, iar transpiratia cuprinde tot corpul. Bufeurile sunt insotite si de stari cu palpitatii sau de ameteala, urechile se infunda, vederea se incetoseaza. Bineinteles ca urmeaza panica si, ulterior, senzatia de frig. Un astfel de episod nu dureaza foarte mult, de regula, – 30 secunde – 2 minute -, dar faptul ca se repeta chiar si de doua sau trei ori pe zi fac ca aceste episoade sa fie greu de suportat de catre femei.

4.3. Postmenopauza

Postmenopauza este o perioada care se poate intinde pe mai multi ani dupa menopauza – de regula, 4-6 ani. Semnele clinice care o caracterizeaza sunt induse de carenta estrogenilor. In aceasta perioada, se inregistreaza declinul productiei de estrogen, fapt ce intensifica simptome precum: bufeurile, modificari ale dispozitiei, anxietatea, uscaciunea vaginala etc. De asemenea, in numeroase cazuri cresterea in greutate este evidenta. Pe de alta parte, se inregistreaza pierderi de masa osoasa, care pot fi controlate insa printr-o dieta bogata in calciu si vitamina D.

5. Manifestari ale menopauzei

5.1. Tipuri de simptome ale menopauzei grupate in functie de timpul de manifestare

Simptomele ce insotesc perioada de menopauza pot fi grupate pe termen scurt, mediu si lung in functie de manifestarile pe care le au.

	Tipul de manifestare	Simptome
1.	Manifestarile imediate	tulburari vasomotorii si psihice; modificarile cutanate si urogenitale; tulburari ale somnului.
2.	Manifestarile intermediare	dispareunie cauzata de atrofia mucoasei si de uscaciunea vaginala; incontinenta urinara de fort; atrofia tegumentara si a sanului.
3.	Manifestarile la distanta (vezi p. 6)	osteoporoza; boli cardiovasculare; afectiuni psihice.

5.2. Cele mai frecvente 10 simptome ale menopauzei

5.2.1. Bufeurile

Peste 80% dintre femeile aflate la perimenopauza au experimentat “celebrele” bufeuri de caldura. Acestea sunt cauzate de scaderea productiei de estrogen si, de regula, dureaza aproximativ 2 ani dupa menopauza. Sunt studii care indica prezenta bufeurilor la aproximativ 10% dintre femei, chiar si pana la 70 de ani. Cu un an inainte de instalarea menopauzei definitive, bufeurile sunt resimtite cel mai acut.

Bufeurile se manifesta prin inrosirea brusca a pielii din zona superioara a pieptului, gatului si capului. In acelasi timp, un val intens de caldura invaluie intregul corp. Uneori, un astfel de episod se termina cu transpiratie abundenta.

Bufeurile pot sa apara atat in timpul zilei, cat si noaptea. Femeile care experimenteaza astfel de episoade noaptea, pot suferi si de insomnie, de astfel, o tulburare tipica perioadei de menopauza. La modul general, nu exista posibilitatea de a se stabili frecventa cu care apar bufeurile, acestea depinzand de la o femeie la alta – sunt femei care sufera de bufeuri o data pe luna si sunt femei la care bufeurile apar la fiecare jumatate de ora. Cele mai multe femei sufera de bufeuri sporadice si moderate. Cum se explica acest lucru? Exista factori care predispun la aparitia bufeurilor cu o anumita intensitate si frecventa: excesul de grasime corporala, stresul, mediul climatic in care traieste femeia respectiva: umed sau cald, consumul de cafea, alcool sau alimente foarte condimentate.

Odata cu trecerea timpului, frecventa bufeurilor scade progresiv, fara a se administra un tratament anume. Desi un procent substantial al femeilor aflate la menopauza sufera de bufeuri aproximativ un an, sunt si femei la care apar chiar si pentru o perioada de 25 de ani: 15% dintre femeile de 60 de ani sunt afectate inca de bufeuri si, in mod similar, un procent de 9% dintre acestea.

Prin urmare, in functie de severitatea si frecventa simptomelor, adesea este recomandabil sa se inceapa un tratament pentru a incerca sa se reduca sau sa se elimine.

5.2.2. Transpiratii nocturne

Transpiratiile nocturne (hiperhidroza somnului) insotesc, de regula, bufeurile si, impreuna, afecteaza calitatea somnului. Dupa cum indica si denumirea acestora, apar in timpul noptii cauzand transpiratie intensa in timpul somnului. De cele mai multe ori, acestea agraveaza simptomele de oboseala si iritare in cazul femeilor aflate la perimenopauza. Debuteaza brusc printr-o senzatie intensa de caldura care provoaca transpiratie in exces. De obicei, dureaza cateva minute, insa sunt atat de intense incat lenjeria de pat se va imbiba. Potrivit unor studii, o femeie din 5 experimenteaza aceasta stare in timpul noptii. In cele mai multe cazuri, transpiratiile nocturne sunt insotite de palpitatii, greata si dureri de cap.

Cauza principala care determina aparitia transpiratiilor nocturne consta in schimbarile hormonale care au loc la menopauza. In aceasta perioada a vietii unei femei, functia ovariana incepe sa se diminueze si, ca urmare, nivelul de estrogeni scade brusc. Aceasta modificare afecteaza functionarea hipotalamusului care controleaza temperatura corpului. Prin urmare, apar transpiratiile nocturne. Conditia poate fi agravata si de alte probleme hormonale, cum ar fi hipertiroidismul. Pe de alta parte, anumite aspecte ale stilului de viata, precum consumul excesiv de cofeina, alcool sau alimente condimentate, dar si lipsa unui mediu ambiant optim, pot agrava, de asemenea, starea femeii in cauza.

5.2.3. Tulburari de somn – insomnii

Bufeurile de caldura pe care majoritatea femeilor le experimenteaza in perioada de menopauza reprezinta o cauza majora a tulburarilor de somn in perioada de perimenopauza. Cu toate acestea, bufeurile nu sunt singura cauza din care apar starile de insomnie. Multe femei aflate la premenopauza au dificultati de somn, chiar si in absenta bufeurilor. Cu stari de insomnie se pot confrunta si femeile care au dezvoltat stari de anxietate sau depresie.

5.2.4. Menstre neregulate

Initial, schimbarile ce privesc menstrele lunare sunt subtile si includ intensitatea sangerarii si scurtarea duratei acesteia. Incepand cu o perioada de timp inainte de menopauza, care difera de la o femeie la alta, schimbarile menstruale vor fi evidente. Pentru femeile aflate la premenopauza nu exista o modalitate de a afla cand va fi ultima luna cu menstra. Diagnosticul de menopauza poate fi stabilit numai retroactiv, dupa 12 luni consecutive in care menstruatia nu apare.

5.2.5. Uscaciune vaginala

Mucoasa vaginala este formata din tesuturi dependente de estrogen. Or, la menopauza apare deficitul de estrogeni care duce la subtierea epiteliului vaginal. Acesta este fondul care sustine dezvoltarea atrofiilor vaginala – vaginite atrofice – si, implicit, aparitia unor simptome de uscaciune vaginala, prurit si durere in timpul actului sexual (dispareunie). Uscaciunea vaginala incepe in perioada de premenopauza, dar este cu mult mai evidenta la postmenopauza.

5.2.6. Scaderea libidoului

Schimbarile hormonale tipice ale menopauzei sunt responsabile pentru reducerea libidoului la femei. In plus, uscaciunea vaginala va influenta in mod negativ calitatea actului vaginal, pe care il va face dureros. In mod cert, scaderea aportului de sange in regiunea vaginala si vulvara sub deficienta de estrogen, poate reduce capacitatea femeilor de a simti placere in timpul actului sexual.

5.2.7. Probleme legate de memorie si dificultati de concentrare

In perioada de perimenopauza, femeile pot incepe sa aiba probleme de memorie pe termen scurt: uita zile de nastere, locul in care au pus un obiect anume s.a.m.d. In general, nu este vorba despre ceva grav, dar sigur provoaca disconfort. Cu probleme de memorie se confrunta in mod special femeile cu depresie, cele foarte stresate sau foarte obosite.

Pe de alta parte, modificarile nivelului de estrogen pot induce modificari ale concentratiei la femeile aflate la perimenopauza. In plus, alte simptome ale menopauzei, precum insomnia, oboseala, anxietatea, bufeurile etc, induc o capacitate redusa de concentrare.

5.2.8. Dureri articulare, de sani si de cap

Sanatatea articulatiilor, tendoanelor, ligamentelor si muschilor este influentata in mod negativ de modificarea nivelului de estrogen. Aproximativ 60% dintre femeile aflate in premenopauza se plang de dureri articulare. Cele mai multe femei care acuza dureri articulare sunt cele obeze sau supraponderale. Spre deosebire de alte simptome ale menopauzei, care dispar in perioada de postmenopauza, aceste dureri continua.

Pe de alta parte, la menopauza, femeile pot avea si dureri de sani. Mastodinia este un termen utilizat pentru durerile sau disconfortul care apar la sani (inclusiv mameloane si areole). In general, astfel de dureri sunt foarte frecvente in primii ani de perimenopauza, dar dispar in perioada de postmenopauza.

Pe langa dureri ale articulatiilor si la nivelul sanilor, pot sa apara si durerile de cap. Exista un tip de migrena legata de perioada de menstruatie care apare in mod ciclic pe tot parcursul lunii, chiar inainte de menstruatie. Femeile care suporta o astfel de durere pot observa o agravare a acesteia atunci cand intra la perimenopauza. Pe de alta parte, chiar si femeile care nu au acuzat dureri de cap inainte de menstre le pot experimenta in perioada de perimenopauza. In general, migrena poate sa apara cu 7 ani inainte de menopauza si se va intensifica in timp ce ciclul menstrual va deveni din ce in ce mai neregulat.

5.2.9. Probleme legate de piele, par si unghii

De nivelurile reduse de estrogen din perioada menopauzei este legata si scaderea productiei de colagen, o substanta care mentine fermitatea pielii. Avand in vedere ca productia de colagen scade, pielea va fi uscata, solzoasa si isi va pierde aspectul tineresc. Pielea uscata poate provoca mancarime, ceea ce inseamna ca induce disconfort.

Sanatatea podoabei capilare este, de asemenea, legata de nivelul de estrogen si colagen. Inca din perioada de perimenopauza se observa o schimbare in calitatii firului de par, ce va fi din ce in ce mai uscat, mai fragil si va cadea usor. Aceasta situatie tinde sa se agraveze in etapa de menopauza propriu-zisa. Pe de alta parte, nivelul de androgeni creste, iar aceasta crestere poate duce la pilozitate faciala in exces. Parul poate creste pe barbie, mai ales, dar si mustata, obraji si chiar si intre sani si pe abdomen.

Similar pielii si parului, sanatatea unghiilor are de suferit odata cu reducerea nivelului de estrogeni. In perioada de perimenopauza, unghiile sunt casante si se rup extrem de usor.

5.2.10. Oboseala

Oboseala, lipsa de energie si refuzul de a lua parte la evenimentele din viata de zi cu zi sunt, de asemenea, foarte frecvente inainte de menopauza. Oboseala dispare, de regula, in perioada postmenopauza.

6. Boli asociate menopauzei

6.1. Bolile cardiace

Debutul menopauzei poate afecta sanatatea cardiovasculara. Prin urmare, este important sa se monitorizeze inima pentru a nu se ajunge la complicatii grave – cu atat mai mult, daca menopauza se instaleaza inainte de varsta de 45 de ani. Este un fapt dovedit ca bolile cardiovasculare sunt mai frecvente la femeile aflate in perioada de postmenopauza, iar cauza nu poate fi decat cea a lipsei estrogenilor – hormoni cu un rol important de protectie a sistemului circulator.

Pe de alta parte, lipsa estrogenilor va duce la cresterea colesterolului si a hipertensiunii arteriale. Pe acest fond, deseori apar infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficienta cardiaca – o problema majora in special in cazul femeilor care au trecut de 50 de ani.

Cu siguranta, teama de a dezvolta boli cardiovasculare la menopauza panicheaza, doar ca exista si o veste buna: acestea pot fi prevenite prin alegerea unor obiceiuri de viata corecte. Un stil de viata sanatos care include o dieta sanatoasa si exercitii fizice poate reduce foarte mult riscul bolilor cardiovasculare. Un “NU!” categoric pentru o cantitate mare de grasimi in dieta si un stil de viata sedentar, poate contribui radical la o calitate buna a vietii. De asemenea, tinerea sub control a greutatii corporale si renuntarea la fumat pot face minuni!

6.2. Osteoporoza

Pierderea efectului protector pe care il au estrogenii pentru organism duce la lipsa calciului din oase si pierderea masei osoase. Consecintele pot include fracturi grave. Singura modalitate de a preveni aparitia osteoporozei este sa se constate din timp pierderea excesiva a masei osoase. Densitometria osoasa la nivelul coloanei vertebrale lombare si femurului este un test utilizat de medici pentru a detecta osteoporoza. Testul este nedureros si seamana cu o radiografie. Osteodensitometria se recomanda si in cazul instalarii menopauzei precoce inainte de 40 de ani.

6.3. Principalele afectiuni psihologice ce pot sa apara ȋn perioada menopauzei

6.3.1. Depresia

Numeroase femei se confrunta cu depresia in perioada menopauzei, deoarece acum se constata o scadere considerabila a hormonilor estrogeni. Pe de alta parte, unele simptome ale menopauzei, precum bufeurile si insomnia, pot agrava aceasta boala. Depresia reprezinta o tulburare a starii de spirit caracterizata prin perceptia unor sentimente de nefericire, tristete, melancolie, pe o perioada indelungata de timp si poate chiar de dorinta de a nu mai continua viata.

Intre cauzele depresiei asociate cu menopauza fac parte si urmatoarele:
– fluctuatiile hormonale care apar in timpul menopauzei;
– stresul emotional indus de perceptia unei noi imagini a corpului, asocierea menopauzei cu imbatranirea s.a.m.d.

Simptomele de depresie asociata cu menopauza sunt similare cu cele ale depresiei induse de orice alta cauza, anume: schimbari bruste de dispozitie, tristete, nefericire, melancolie, anxietate, stres, lipsa de interes in a face lucruri, incapacitatea de a dormi bine, oboseala, neatentie.

Pe langa faptul ca femeia care se confrunta cu depresia la menopauza ar trebui sa mearga la medic, abordarea unui stil de viata sanatos o poate ajuta sa depaseasca starile care ii provoaca rau. Acesta poate sa includa:
– un regim alimentar echilibrat;
– introducerea in dieta a unor alimente bogate in Omega-3;
– pierderea in greutate (doar daca este necesar);
– activitate fizica (de exemplu, gimnastica aerobica influenteaza in bine starea de spirit);
– evitarea abuzului de alcool, cafea s.a.m.d.
– o viata sociala activa intre prieteni.

6.3.2. Anxietatea

Menopauza reprezinta un moment crucial in care apar modificari fizice si psihologice care cresc riscul unor tulburari emotionale, intre care si anxietatea. Daca anxietatea nu este tratata la timp poate duce la depresie. Anxietatea severa necesita un tratament farmacologic si psihologic supravegheat de catre un specialist. Dar daca anxietatea nu este considerata o tulburare grava pot fi folosite terapii alternative, care pot rezolva problema in mod natural.

Natura ofera numeroase resurse care pot sa combata anxietatea, sa aduca modificari ale dispozitiei, sa contribuie la eliminarea nervozitatii sau sa previna insomnia. Plante, precum sunatoarea, passiflora sau valeriana sunt potrivite pentru cazurile de anxietate incipienta si nu impun riscuri pentru sanatate. Pe de alta parte, pentru combaterea anxietatii este foarte eficienta relaxarea. Alegerea tehnicii de relaxare care se potriveste cel mai bine necesitatilor pe care le poate avea o femeie este esentiala pentru eliminarea stresului – de exemplu, aceasta poate fi aromoterapia!

7. Tratamentul femeii aflate la menopauza

7.1. Tratamentul clasic al menopauzei

In cazul femeilor aflate la perimenopauza specialistii trebuie sa evalueze atat riscurile, cat si beneficiile pe care le are terapia de substitutie hormonala, dar si alte metode de tratament care presupun administrarea de pilule. In majoritate, simptomele menopauzei pot fi tratate, dupa caz, prin administrarea unor antidepresive (in depresie si anxietate), a unor medicamente de tensiune (in hipertensiune), crema cu estrogen (pentru uscaciunea vaginala) s.a.m.d.

Food and Drug Administration recomanda o doza mica de tratament de substitutie hormonala si administrarea doar pe perioade scurte de timp, deoarece se au in vedere studiile care indica faptul ca terapiilor de lunga durata le este asociat un risc crescut de infarct, de accidente vasculare cerebrale, formarea cheagurilor de sange sau cancer de san. De astfel, FDA recomanda precautii si in cazul terapiei bioindentice.

7.2. Tratamente naturale pentru menopauza

Pentru mult timp, terapia de substitutie hormonala (HRT) a fost considerata foarte eficienta in tratamentul menopauzei si, prin urmare, a fost considerata tratamentul standard. In prezent, multi medici au abandonat terapia cu estrogen sintetic si progestogen, pentru ca s-a dovedit ca poate creste riscul de cancer de san si al bolilor de inima. Pentru a evita astfel de situatii, numeroase femei recurg la tratamente alternative naturale pentru a trata simptomele menopauzei, inclusiv bufeurile, transpiratiile nocturne si modificarile dispozitiei.

Dieta in perioada de menopauza

Dieta se dovedeste un instrument ideal in controlul simptomelor menopauzei. Aceasta nu ar trebui sa includa cantitati mari de cofeina, bauturi carbogazoase care contin fosfor si pot creste pierderea de masa osoasa, cantitati mari de carne – carnea de vita, de porc si de pui – deoarece contine grasimi saturate si reduce capacitatea organismului de a metaboliza estrogen. Pe de alta parte, excesul de zahar limiteaza capacitatea ficatului de a metaboliza estrogen si afecteaza sistemul imunitar.

La modul ideal, femeia aflata in perioada de menopauza ar trebui sa includa in dieta alimente care contin fitoestrogeni, precum soia, dar si alimente precum cerealele, ovazul, graul, orezul, tofu, migdalele, fructele si legumele proaspete.

Aportul bacteriilor „bune“

Bacteriile „bune“ sunt importante pentru femei in timpul menopauzei pentru ca ajuta metabolismul si contribuie eficient la modul in care sunt utilizati hormonii estrogeni. Sunt opinii care sustin ca aceste bacterii „bune“ ajuta la reducerea incidentei infectiilor fungice.

Importanta vitaminelor si mineralelor

Exista vitamine si minerale care ofera beneficii speciale femeilor aflate la menopauza. De exemplu, vitamina E, ajuta la reducerea bufeurile si a transpiratiilor nocturne. Magneziul, ajuta la absorbtia calciului. Vitamina C ajuta la absorbtia vitaminei E si scade fragilitatea capilara.

Exercitiile fizice

Exercitiile fizice contribuie multa la imbunatatirea starii generale de sanatate pe tot parcursul vietii. Efectuate cu regularitate, ajuta la prevenirea si reduce pierderii de masa osoasa si joaca un rol cheie in reducerea riscului de dezvoltare a multor tipuri de cancer si boli de inima.