Cauze ale herpesului genital
Dupa cum s-a mentionat si anterior, herpesul genital este cauzat de doua virusuri care apartin grupului herpesvirus hominis, cunoscute drept herpes simplex de tip 1 (HSV-1) si herpes simplex tip 2 (HSV-2). HSV-l este responsabil pentru aproximativ 5 – 10% dintre cazurile de herpes genital. Ambii virusi sunt transmisi prin contact sexual. O infectie tip 1 si 2 poate sa apara in timpul contactului sexual oral-genital.
Infectia initiala a herpesului oral survine in mod normal in copilarie si nu este clasificata drept o boala cu transmitere sexuala. Herpesul genital este transmis prin contact direct cu o persoana infectata. Acest contact direct este cel mai adesea actul sexual. In unele cazuri, totusi, virusul poate fi transmis prin contactul piele-pe-piele. 80% din populatia adulta poate fi purtatoare a HSV-1 pe care sa-l fi dobandit intr-un mod non-sexual. Potrivit studiilor de specialitate, incidenta totala a herpesului genital este estimata la 1 din 1000 de persoane.
Cand virusul este transmis prin secretiile mucoasei orale sau genitale, leziunea initiala este localizata pe regiunea peste care are loc transmisia. Cele mai frecvente locuri sunt: glandul, alte parti ale penisului si scrotul la barbati; vulva, vaginul si colul uterin, la femei. Gura, anusul si partea interioara a coapsei pot fi, de asemenea, un situs de infectie la ambele sexe.
Odata ce o persoana este infectata, virusul se afla in interiorul celulelor nervoase. Corpul incearca sa lupte, dar aceasta lupta nu are sfarsit. Virusul poate ramane in stare latenta pentru o perioada mai mult sau mai putin extinsa. Astfel, brusc infectia poate fi reactivata si individul poate suferi de un alt atac de durere si eruptie de vezicule. Atacurile recurente pot fi rare, apar doar o data pe an, sau atat de frecvente incat simptomele par continuu. Aceste atacuri recurente pot fi induse de mai multe cauze: iritatia mecanica, menstruatia, oboseala, arsurile solare si altele. Infectiile recurente la barbati sunt, de obicei, mai usoare si mai scurte decat in cazul femeilor.
Cercetarile sugereaza ca virusul poate fi transmis la partener chiar si atunci cand boala apare ca fiind absenta clinic, ceea ce inseamna ca un partener de sex fara leziuni aparente poate transmite boala. O raspandire asimptomatica poate contribui, de fapt, mai mult la raspandirea herpesului genital decat boala activa in sine.
Herpesul genital este implicat in cancerul de col uterin, mai ales atunci cand este prezent in combinatie cu papilomavirus uman (HPV), virusul responsabil de negii genitali (condyloma). Pentru femeile gravide, prezenta HSV-1 sau HSV-2 pe organele genitale sau in canalul nasterii este o amenintare pentru copil. Infectia la copil poate duce la meningita herpetica, viremie herpetica, infectie cronica la nivelul pielii sau chiar moartea.
Aceasta boala este o problema deosebit de grava pentru persoanele imunosupresate (pacientii cu SIDA, persoanele carora li se administreaza chimioterapie, radioterapie sau cortizon in doze mari). La aceste persoane se pot dezvolta:
– Keratita herpetica a ochiului;
– Infectie persistenta a pielii si a membranelor mucoase ale nasului, gurii si gatului;
– Esofagita herpetica;
– Hepatita herpetica;
– Encefalita.
De cele mai multe ori, infectia este atat de usoara incat oamenii nu o recunosc – 80% -90% dintre persoanele infectate nu stiu ca au aceasta boala.