Anexita
Cuprins articol
1. Ce este anexita
Cei mai multi medici decid sa utilizeze echivalentul termenului “anexita” atunci cand fac referire la aceasta boala, anume: boala inflamatorie pelvina (BIP).
In principiu, anexita este o boala infectioasa si inflamatoare care poate sa afecteze:
– uterul: cauzand endometrita, o afectiune care duce la o inflamatie a mucoasei uterine (endometru);
– trompele uterine: cauzand salpingita, o boala ale carei cauze sunt legate de inflamatia trompelor uterine;
– colul uterin: cauzand cervicita mucopurulenta, boala caracterizata de inflamatia colului uterin si aparitia in canalul endocervical a unor secretii purulente sau mucopurulente;
– uneori ovarele: cauzand ooforita, o boala insotita de cele mai multe ori de salpingita, caracterizata de inflamarea acuta sau cronica a ovarelor.
De asemenea, infectia si inflamatia cauzate de boala inflamatorie pelvina (BIP) se pot raspandi la abdomen, inclusiv structurile perihepatice (sindromul FHC). Sunt si situatii in care anexita poate duce la instalarea abcesului tubo-ovarian, ajungandu-se chiar si la peritonita.
2. Factori de risc
In mod frecvent, boala inflamatorie pelvina afecteaza:
– Femei tinere, cu mentruatie;
– Femei mai tinere de 25 de ani;
– Femei cu mai multi parteneri sexuali;
– Femei care nu se protejeaza in timpul actului sexual cu mijloace contraceptive (prezervativ, diafragma etc);
– Femei afectate de o boala cu transmitere sexuala;
– Femei afectate de vaginoza bacteriana;
– Femei care traiesc in zone caracterizate de o prevalenta mare cu boli de transmitere sexuala;
– Femei care utilizeaza folosesc dispozitive intrauterine.
3. Diagnosticul anexitei
De regula, pentru diagnosticul anexitei medicii pun accent pe istoricul medical si rezultatele pe care le obtin dupa realizarea examinarii fizice. In cazul acestei boli manifestarile clinice sunt foarte variate. Sunt femei afectate de boala inflamatorie pelvina care initial nu dezvolta nicio simptoma, fapt ce poate crea situatii ambiguu, dupa cum sunt si femei la care apar simptome usoare sau chiar severe. Astfel, se pot constata:
– dureri de abdomen in partea inferioara si in partea din spate a acestuia;
– dureri in timpul actului sexual;
– diaree;
– frisoane;
– sangerari foarte lungi insotite de dureri in timpul mentruatiilor;
– sangerari in timpul urinarii;
– sangerari insotite de dureri intre perioadele menstruale;
– scurgeri vaginale, adesea cu miros urat;
– stari de greata;
– stari febrile;
– stari nejustificate de oboseala;
– urinari frecvente.
Avand in vedere ca simptomele pe care anexita le are sunt asemanatoare cu ale altor boli, stabilirea diagnosticului intampina dificultati. Intre alte boli cu simptome similare se numara:
– apendicita;
– chisturile ovariene;
– endometrioza;
– infectiile de tract urinar.
Pentru diagnoticarea anexitei este necesar ca femeia in cauza sa mearga la un medic specialist care va proceda dupa cum urmeaza:
– realizeaza o examinare a pelvisului;
– recomanda teste pentru infectii genitale (Chlamydia, gonoree etc);
– recomanda teste de sange;
– recomanda teste ale secretiilor vaginale/cervicale;
– uneori, realizeaza sau recomanda laparoscopie.
3.1. Diagnostic clinic
A. Forme tipice
Sunt afectate femeile tinere, a caror varsta nu este mai mare de 25 de ani, care nu au nascut niciodata. Acestea sunt afectate de sindrom dureros pelvin insotit de stari febrile (39-40 grade C) si scurgeri vaginale tipice, purulente, in
abundenta.
Anexita debuteaza dupa perioada menstruala. Simptomele pe care le poate avea pacianta includ:
– dureri hipogastrice a caror intensitate variaza, in sensul ca sunt mai mari in timpul in care femeia in cauza face efort si se calmeaza in starea de repaus. Aceste dureri pot fi uni sau bilaterale si pot iradia spre perineu si regiunea lombara;
– nevoia de a urina frecvent (polakiurie);
– dureri in timpul urinarii (disurie);
– stari de voma.
Bolile de care femeia examinata sau partenerul sau sufera si care cresc riscul de instalare a anexitei sunt:
– infectia genitala netratata;
– uretrita (la partener).
De asemenea, anexita poate sa apara si in urma unor manevre de explorare endouterine, prezentei unor dispozitive intrauterine sau unui avort realizat la cerere.
Medicul specialist va realiza o examinare cu valve, timp in care poate sa constate:
– scurgere vaginala purulenta, in abundenta;
– eritem vaginal si col eritematos;
– lichid vascos si transparent secretat de celulele colului uterin – glera cervicala purulenta.
In timpul examinarii medicul va recolta secretie vaginala in vederea examinarii acesteia.
Pe de alta parte, medicul va realiza si tuseul vaginal – examinarea bimanuala – timp in care poate sa constate:
– durere provocata in FDS Douglas;
– mobilitate utero-anexiala limitata, dureroasa;
– formatiune tumorala palpabila.
B. Forme atipice
Astfel de forme apar foarte frecvent iar simpomele lor sunt similare cu alte altor afectiuni, cauza care poate sa impuna celioscopie diagnostica. Formele atipice sunt caracterizate de:
– prezenta febrei doar la 50% dintre cazuri;
– dureri unilaterale similare celor existente in cazul apendicitei – apar la 20% dintre cazuri.
C. Forme subacute
Asemenea formelor atipice, formele subacute sunt frecvente insa sunt caracteristice mai ales pentru chlamydii. La stabilirea diagnosticului medicul va avea in vedere conditia clinica a pacientei, caracterizata, de regula prin:
– febra nu foarte mare;
– uter cu volum normal;
– uter dureros la mobilizare;
– masa laterouterina palpabila sensibila la tuseul vaginal – conditie prezenta, de asemenea in cazul tumorelor de ovar si in sarcina extrauterina.
3.2. Diagnostic paraclinic
Medicul ginecolog ii va recomanda pacientei urmatoarele analize de sange:
– leucocitoza cu PMN;
– VSH;
– proteina C reactiva;
Rezultatul la leucocitoza cu PMN nu elimina diagnosticul, cel pentru VSH nu are valoare diagnostica precoce, iar rezultatul care indica scaderea proteinei C reactiva reprezinta un criteriu care indica o evolutie favorabila.
De asemenea, se recomanda:
– Serologia sifilisului – cu repetarea testului la 40 de zile;
– Prelevari bacteriologice endocervical si uretral;
– Serodiagnostic si culturi pentru Chlamydia;
– Ecografie pelvina;
– Celioscopie.
Medicul ginecolog nu va recomanda histerografie, histeroscopie sau chiuretaj biopsic.
3.3. Diagnostic diferential
Acesta include apendicita:
– cervicita;
– infectie de tract urinar;
– endometrioza;
– tumori anexiale;
– sarcina ectopica;
– hematocel retrouterin;
– torsiunea de anexe;
– TBC genitala.
La modul ideal, nu se intarzie vizita la un medic de specialitate care va stabili diagnosticul si va recomanda un tratament adecvat. In caz contrar, durerea pelvina poate deveni cronica si poate sa apara chiar si infertilitatea tubara.
4. Cele mai frecvente simptome ale bolii inflamatorii pelvine (BIP)
Simptomele bolii inflamatorii pelvine pot fi grave si, pe de alta parte, pot sa nu existe. In cazurile in care anexita este cauzata de infectia cu Chlamydia, pot sa apara doar simptome usoare sau se poate intampla sa nu apara niciun simptom, insa acest lucru nu inseamna ca organele interne de reproducere nu vor fi afectate chiar si foarte grav. Din cauza simptomelor sale blande, de cele mai multe ori, femeile care sufera de anexita nici nu realizeaza ca sufera de o boala. Cu toate acestea, atunci cand apar simptome se acuza mai frecvent dureri abdominale.
Alte semne si simptome includ: febra, secretii vaginale neobisnuite, care pot avea un miros neplacut, durere in timpul actului sexual, urinare dureroasa, sangerari menstruale neregulate si, in unele cazuri rare, dureri de abdomen in partea dreapta sus.
Cele mai frecvente simptome ale anexitei:
– Durere abdominala: Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom al anexitei. Astfel de dureri pot fi mai mult sau mai putin intense – in numeroase cazuri, durerile sunt mai puternice la inceput, insa intensitatea acestora creste treptat. De regula, femeile afectate simt dureri in partea inferioara a abdomenului.
– Secretii vaginale urat mirositoare: La aproximativ 70% dintre cazuri apar secretii vaginale in cantitati mari, urat mirositoare (leucoree).
– Febra: De asemenea, febra este un simpotom frecvent. Uneori este foarte mare, de peste 40 grade C, insa de cele mai multe ori se situeaza in jurul valorii de 38 grade C.
– Sangerari vaginale: In aproximativ 40-45 % dintre cazuri apar sangerari vaginale intre perioadele normale menstruale (metroragia) sau dupa actul sexual.
– Frecventa urinara insotita de dureri: Aproximativ 35% dintre femeile afectate de anexita experimenteaza dificultate si durere la urinare, frecventa crescuta de urinare in timpul zilei sau senzatia de a urina in mod constant.
– Indispozitie: Numeroase femei afectate de anexita experimenteaza stari de oboseala si stare generala de rau. Mai mult, sunt si femei carora anexita in faza acuta transmisa prin actul sexual le creeaza repulsie fata de partener – un sentiment cauzat de deceptia infidelitatii partenerului.
– Simptome digestive: Aproximativ 10-14% experminteaza disconfort in timpul defecrarii si, in mod general, stari de greata sau varsaturi.
Alte simpome ale anexitei
Boala inflamatorie pelvina poate avea si urmatoarele simptome:
– Dureri in timpul actului sexual;
– Sangerari dupa realizarea actului sexual;
– Frisoane;
– Senzatie exagerata de oboseala;
– Crampe menstruale cu mult mai dureroase decat de obicei sau care dureaza mai mult decat normal;
– Absenta menstruatiei.
Dupa cum s-a mai spus, exista femei care sufera de anexita, dar care nu au niciun simptom, De exemplu, Chlamydia poate provoca aceasta boala fara simptome. Femei la care s-a dezvoltat o sarcina extrauterina sau sufera de infertilitate au de multe ori anexita cauzata de Chlamydia. Sarcina ectopica apare cand ovulul creste in afara uterului. Aceasta anomalie poate sa puna in pericol viata mamei.
5. Cauzele anexitei
Anexita este cauzata de infectii bacteriene. Exista diferite tipuri de bacterii care pot provoca aceasta boala si, in general, multe dintre acestea sunt instalate in corpul pacientelor care au dezvoltat anexita. Cel mai frecvent implicate bacterii sunt: C. trachomatis, unul din cei mai obisnuiti agenti patogeni pentru om, (cauzeaza Chlamydia genitala – clamidioza) si Neisseria gonorrhoeae. Aproximativ 30% din cazurile de anexita rezulta din Chlamydia sau gonoree netratate. Sunt si studii care sugereaza ca acest procent este chiar mai mare, sustinand ca 33 – 50% dintre cazuri sunt cauzate de cele doua infectii cu transmitere sexuala.
Bacteriile pot fi inofensive daca se afla in vagin, dar cauzeaza probleme de sanatate, atunci cand intra in contact cu alte parti ale corpului. Infectia se poate dezvolta in cazul in care colul uterin este afectat dupa nastere, dupa un avort spontan sau in timpul procedurilor chirurgicale, precum plasarea unui dispozitiv intrauterin.
In concluzie, anexita este cauzata de bacterii specifice care se deplaseaza in vagin, ajungand sa infecteze trompele, ovarele si uterul. Aceasta boala poate fi cauzata de diferite tipuri de microbi, dar principalii vinovati sunt doua tipuri de bacterii, de asemenea, gasite in doua boli cu transmitere sexuala: gonoreea si chlamydia. Dupa infectare, pot trece de la cateva zile pana la cateva luni inainte de a se produce boala inflamatorie pelvina.
6. Tratamentul anexitei
Oricare dintre simptomele mentionate la punctul 4 ar trebui sa o determine pe femeia in cauza sa stabileasca o intalnire cu un medic specialist. Acesta va face tot ceea ce este necesar pentru confirmarea anexitei (vezi p. 3). Cu cat se stabileste mai repede diagnosticul, cu atat mai mai eficient va fi tratamentul si cu atat este mai putin probabil sa se dezvolte complicatii.
Tratamentul anexitei vizeaza ameliorarea simptomelor acute, eliminarea infectiilor curente si minimizarea riscului de tulburari functionale pe termen lung, precum durerea pelvina cronica, sarcina ectopica, infertilitatea factorului tubal (TFI), care pot sa apara la cel mult 25% dintre paciente. Foarte important este ca stabilirea diagnosticului si tratamentului din timp par a fi esentiale in mentinerea fertilitatii.
Tratamentul pe care cei mai multi medici il prescriu vizeaza eliminarea rapida a infectiei, pentru a se reduce riscul de transmitere a infectiei partenerilor sexuali. In plus, este indicat ca partenerii actuali sau a cei recenti sa se supuna unui tratament corespunzator pentru a se reduce riscul infectiilor cu transmitere sexuala. Barbatii pot fi purtatori de bacterii care cauzeaza boala inflamatorie pelvina. In cazul in care partenerul nu urmeaza un tratament, infectia poate sa reapara.
6.1. Tratamentul cu antibiotice
De regula, in scopul tratarii anexitei medicul specialist va prescrie antibiotic, insa sunt si situatii in care ii este imposibil sa identifice tipul de bacterie care cauzeaza infectia si, din aceasta cauza, poate sa prescrie doua tipuri diferite de antibiotice, cu scopul de a trata mai multe bacterii simultan. Asadar, tratamentul medical de baza al anexitei este cel cu antibiotice. In vedererea administrarii unui tratament mai eficient, medicul specialist poate sa prescrie o combinatie de medicamente, de exemplu, Doxiciclina, combinata cu Metronidazol, Ofloxacina (Zanocin) combinata cu Metronidazol sau Cefalosporina cu Doxiciclina. Terapia cu antibiotice se dovedeste de succes in 33-75% din cazuri.
In cazurile in care anexita este cauzata de STD (Sexually Transmitted Diseases), de exemplu, gonoreea sau chlamydia, partenerul sexual trebuie sa primeasca, de asemenea, tratament antibiotic sau tratament adecvat.
In timpul tratamentului cu antibiotice, simptomele pot scadea in intensitate inainte ca infectia sa fie complet vindecata, asa ca trebuie sa se urmeze sfatul medicului si sa se finalizeze tratamentul atunci cand acesta recomanda.
In unele cazuri de anexita este posibil ca medicul sa recomande internarea in spital si o terapie antibiotica intravenoasa. Astfel de cazuri pot fi:
– femei insarcinate;
– femei infectate cu HIV;
– femei care nu raspund la tratamentul cu antibiotice orale.
Antibioticele pot ajuta la prevenirea complicatiilor grave de anexita, insa acestea nu pot inversa daunele care au aparut deja. Este necesar sa se observe si sa se monitorizeze aparitia complicatiilor. In cele mai multe cazuri, antibioticele ar trebui sa fie suficiente pentru combaterea anexitei, insa cand infectia este prea severa si devine cronica, anexita va fi mai dificil de tratat. In astfel de cazuri este important sa se acorde o atentie deosebita dezvoltarii complicatiilor, precum infertilitatea, aparitia cicatricilor in jurul trompelor uterine care pot provoca abcese ovare, sarcini extrauterine si dureri cronice in pelvis sau abdomen. De asemenea, unele cercetari arata ca femeile cu anexita au un risc mai mare de atac de cord.
6.2. Interventii chirugicale
Pe de alta parte, tratamentul bolii inflamatorii pelvine poate implica necesitatea unei interventii chirurgicale, insa astfel de cazuri sunt rare si sunt luate in calcul doar atunci cand pacienta nu raspunde la un tratament medicamentos – de regula, cand apar peritonita sa abcese tubare rupte. Chiar si in cazul in care se recurge la un tratament chirurgical, acesta va fi insotit si de un tratament antibiotic. In functie de severitate sau de localizarea colectiilor purulente, medicul poate sa stabileasca interventii laparoscopice, laparotomie, colpotomia posterioara,
punctie ghidata ecografic s.a.m.d.
6.3. Tratament naturist pentru anexita
De regula, boala inflamatorie pelvina este tratata cu medicamente, totusi exista si anumite remedii naturale care se dovedesc utile si pot pune capat acestei probleme sau cel putin pot sa amelioreze simptomele acestei boli. Intre aceste remedii naturiste, urmatoarele se pot dovedi eficiente in cazurile nu foarte severe de anexita:
Sarea Epsom
Baile cu sare Epsom pot fi eficiente in cazurile de anexita simptomatica sau cand exista dureri la nivelul abdomenului inferior. Persoana afectata isi poate pregati o cada cu apa calda si sare Epsom in care sa se cufunde pana la mijloc. O astfel de baie poate sa reduca in mod semnificativ spasmele, durerea si inflamatia. Nivelul ridicat de magneziu din sarea Epsom ajuta la ameliorarea si relaxarea tensiunii musculare si a crampelor asociate cu anexita.
Baia se pregateste simplu. Dupa ce se adauga apa calda, in cada se toarna si cateva cesti de sare Epsom. De regula, persoana afectata de anexita va simti o schimbare in bine a starii sale dupa un timp de 15-20 de minute petrecut in aceasta baie.
Baile nu se fac cu apa prea fierbinte. De asemenea, in apa calda cu sare Epsom nu se sta mai mult de 30 de minute, pentru a se evita deshidratarea.
Cumpara online:
Usturoiul
Usturoiul este foarte eficient pentru tratarea anexitei datorita proprietatilor sale puternice antibacteriene si antibiotice si chiar regleaza flora vaginala. Diferiti compusi din usturoi ajuta la distrugerea bacteriilor daunatoare. De asemenea, ajuta la reglarea bacteriilor vaginale bune si la prevenirea reaparitiei infectiei.
Se taie un graunte (pot fi si mai multi) de usturoi in vederea obtinerii uleiului de usturoi. Se aplica putin din acest ulei pe un tampon de bumbac curat. Tamponulul de bumbac se introduce in vagin masandu-se usor peretii acestuia. Nu se clateste inainte de a se permite membranelor mucoase sa absoarba uleiul timp de cateva ore. Remediul se repeta in fiecare zi pana cand starea femeii afectate de anexita se imbunatateste. Dezavantajul major al acestui tratament il reprezinta mirosul de usturoi si eventualele furnicaturi ce se pot simti timp de cateva minute.
De astfel, pot fi utilizate si alte uleiuri din plante care il inlocuiesc pe cel de usturoi, de exemplu, uleiul de arbore de ceai sau uleiul de nuca de cocos. Aceste uleiuri elimina si mirosulul neplacut al vaginului care apare in cazurile de anexita.
Turmeric
Turmericul contine un ingredient activ denumit curcumina cu proprietati antibacteriene puternice, precum si antiinflamatoare, care pot ajuta la combaterea infectiilor si la ameliorarea simptomelor. In plus, turmericul este bun pentru sistemul imunitar.
Intr-un pahar cu lapte se adauga o lingurita de pulbere de curcuma si se consuma o data pe zi pana cand simptomele dispar. De asemenea, cu acceptul medicului specialist se pot administra suplimente de curcuma, 500 mg de 3 ori pe zi.
Cumpara online:
Bicarbonatul de sodiu
Acest compus alcalin ajuta la reducerea aciditatii si alcalinizarea colonului si a altor organe. De asemenea, ajuta la eliminarea bacteriilor care cauzeaza infectia si la echilibrarea nivelului de pH al corpului.
Intr-un pahar cu apa se pot adauga o jumatate de lingurita de bicarbonat de sodiu si o lingurita de fibre de psyllium. Continutul se bea pe stomacul gol, o data pe zi, timp de cateva saptamani.
Are o multime de beneficii.
Cumpara online:
Masajul pelvian
Masajul pelvian ajuta la strangerea muschilor si la cresterea fluxului sanguin la nivelul organelor de reproducere. De asemenea, amelioreaza durerea, ofera relaxare si accelereaza vindecarea.
Se pot amesteca cateva picaturi de ulei esential de lavanda in ulei de masline. Acest ulei se aplica la nivelul abdomenului inferior. Se maseaza usor zona pelvisului si a abdomenului inferior in miscari circulare timp de 5 pana la 10 minute, o data sau de doua ori pe zi, pana cand simptomele dispar.
Bai de contrast
Baile de contrast sunt un remediu eficient pentru reducerea simptomelor anexitei. Baia calda ajuta la relaxarea muschilor pelvieni, iar baia rece va ajuta la ameliorarea durerii. Cufundarile intr-o cada in care se pune alternativ apa calda si apa rece se dovedesc foarte eficiente. In primul rand, ar trebui ca persoana afectata sa stea in cada cu apa calda (pana la talie) in care s-au adaugat cateva picaturi de ulei esential de lavanda timp de 3 minute. Apoi, va trebui sa stea in cada cu apa rece timp de un minut. Se repeta de mai multe ori si se incheie sesiunea cu apa rece. O asfel de sedinta se poate repeta saptamanal.
Iaurtul probiotic
Iaurtul probiotic care contine culturi vii (bacterii bune) este un remediu excelent pentru combaterea anexitei. Bacteriile bune din acest iaurt vor ajuta la combaterea bacteriilor rele si la restabilirea bacteriilor bune in vagin. De asemenea, ajuta la mentinerea echilibrului pH-ului vaginal.
Se aplica o jumatate de cana de iaurt probiotic la nivelul vulvei si vaginului. Se asteapta cateva ore, apoi se clateste cu apa rece. Acest remediu se utilizeaza o data pe zi, timp de cateva saptamani. De asemenea, este recomandat sa se consume 2-3 pahare de iaurt simplu in fiecare zi.
Ulei de arbore de ceai
Uleiul de arbore de ceai are proprietati antimicrobiene puternice, prin urmare este eficient si in tratamentul anexitei. Ajuta la combaterea bacteriilor care provoaca infectii si chiar reduce mirosul vaginal, una dintre simptomele comune ale anexitei.
Se amesteca doua sau trei picaturi de ulei de arbore de ceai intr-un bol mic in care initial s-a pus apa calda. Ulterior cu aceasta compozitie se va clati vaginul. Remediul se urmeaza o data pe zi, timp de o luna. Acest ulei esential nu se administreaza pe cale orala.
Echinacea
Echinacea este un alt remediu eficient pentru anexita, deoarece are proprietati antimicrobiene, antiinflamatorii si imuno-stimulatoare care ajuta la combaterea infectiilor, ameliorarea simptomelor si promovarea recuperarii rapide.
Se bea 1-2 cesti de ceai Echinacea pe zi, timp de o saptamana. Se face o pauza de o saptamana, apoi se continua din nou. De asemenea, se pot aministra suplimente de Echinacea, insa trebuie sa se consulte medicul pentru dozare si durata corespunzatoare.
Important de stiut este ca persoanele care sufera de afectiuni autoimune nu trebuie sa foloseasca aceasta planta.
Ulei de ricin
Uleiul de ricin este un remediu eficient pentru ameliorarea durerilor cauzate de anexita. Acesta contine acid ricinoleic care are proprietati analgezice si antiinflamatorii ce ajuta la reducerea durerii.
Se indoaie o carpa mare din bumbac in straturi. Se toarna 2 – 3 linguri de ulei de ricin. Se incalzeste tesatura la o temperatura confortabila pentru corp intr-un cuptor cu microunde. Ulterior, tesatura se aseaza pe abdomenul inferior si se acopera cu o folie de plastic, dupa care se asteapta 20 de minute. Se repeta acest remediu o data sau de doua ori pe zi, timp de o saptamana.
Cantitate: 250 ml
Cumpara online:
Galbenele
Se adauga o lingura de galbenele intr-o ceasca cu apa clocotita, se acopera si se lasa la rece. Din acest preparat se administreaza zilnic cate o ceasca. Aceasta planta are o actiune antiinflamatoare.
Alimente bogate in beta-caroten
Pentru a combate aceasta boala si a se promova vindecarea rapida este recomandat sa se includa in dieta alimente bogate in beta-caroten. Beta-carotenul ajuta la vindecarea membranelor mucoase deteriorate ale tractului reproductiv. De asemenea, joaca un rol-cheie in intarirea celulelor cervicale, care ajuta la prevenirea infectiilor.
Unele alimente bogate in beta-caroten sunt: morcovii, mango, cartofii dulci si spanacul.
Alimente bogate in vitamina C
De asemenea, este recomandat ca femeile afectate de anexita sa consume alimente bogate in vitamina C, pentru ca aceasta vitamina stimuleaza sistemul imunitar si previne infectiile. Fructe precum citricile pot fi consumate ca atare sau sub forma de sucuri naturale proaspete.
6.4. Sfaturi suplimentare
Femeile expuse riscului de a dezvolta anexita trebuie sa se adreseze medicului pentru diagnosticarea adecvata si recomandarea unui tratament eficient. Tratamentul precoce poate ajuta la prevenirea bolii inflamatorii pelvine.
In momentul in care se administreaza un tratament cu antibiotice prescris de medic, acesta nu trebuie intrerupt sau administrat intr-un interval de timp insuficient.
In timp ce se trateaza boala, pacienta trebuie sa evite sa faca sex.
Nu se utilizeaza dusuri vaginale deoarece modifica echilibrul dintre bacteriile bune din vagin.
Este recomandat ca fumatoarele sa renunte la acest obicei nociv.
Se recomanda practicarea sexului sigur, protejat, cu un partener stabil.
Se va evita sexul neprotejat, in special in perioada menstruala.
Sunt recomandate discutiile cu medicul specialist despre contraceptie, deoarece unele metode pot creste riscul de a dezvolta boala inflamatorie pelvina.
Se vor evita suplimentele de fier, cu exceptia cazului in care sunt prescrise de un medic, deoarece bacteriile se hranesc cu fier.
Se vor evita alimentele si bauturile zaharoase pentru a promova o recuperare rapida.
Pentru usurarea durerilor si a disconfortului se poate apela la acupunctura.
7. Prevenirea anexitei
Prevenirea anexitei poate fi realizata, in primul rand, prin protectia in timpul actului sexual, o igiena intima optima si prin consolidarea sistemului imunitar.
Protectia in timpul actului sexual
Schimbul de fluide corporale in timpul actului sexual este prima cauza de aparitie a anexitei la femei. Din aceasta cauza, sexul protejat este una dintre primele metode de care trebuie tinut cont pentru minimizarea riscului de transmitere a infectiilor care duc la aparitia bolii.
Orice femeie trebuie sa stie despre sanatatea partenerului si sa se protejeze in timpul actului sexual, de preferinta prin utilizarea unei bariere fizice, precum prezervativul. Prezervativele nu elimina complet riscul de transmitere a bolii, dar il pot reduce semnificativ.
Partenerul ar trebui sa utilizeze un prezervativ de latex sau din poliuretan pentru toate tipurile de sex. Desi chlamydia sau gonoreea nu pot trece bariera de latex sau poliuretan, uneori prezervativele se pot sparge sau nu pot fi utilizate in mod corespunzator, motiv pentru care nu sunt 100% sigure.
Igiena intima
In plus fata de siguranta actului sexual si constientizarea factorilor de risc, ar trebui sa se acorde o atentie deosebita, mai ales dupa ce se merge la toaleta, deoarece acest lucru reduce foarte mult riscul expunerii la aceasta boala. Prin spalarea regulata si stergerea din fata in spate dupa urinare sau defecare, se reduce riscul introducerii bacteriilor din rect in vagin. O buna igiena a organelor genitale imediat dupa actul sexual, chiar daca numai cu servetele pentru copii este, de asemenea, foarte importanta.
Stimularea sistemului imunitar
Pentru a combate orice tip de infectie interna (bacteriana, virala sau fungica), prevenirea optima depinde de un sistem imunitar sanatos si puternic. Or, pentru un sistem imunitar sanatos este necesar sa se tina cont si de urmatoarele aspecte:
– Somnul trebuie sa fie de calitate;
– Trebuie sa se consume legume si fructe proaspete
– Trebuie sa se bea apa in cantitati suficiente;
– Sunt necesare exercitii cardiovasculare care stimuleaza sistemul imunitar;
– Trebuie sa se reduca cantitatea de zaharuri rafinate (din sucuri, bomboane, inghetata, produse de patiserie) si de alcool consumate;
– Renuntarea la fumat;
– Vitaminele, sarurile minerale si suplimentele din plante pot sa stimuleze sistemul imunitar.
8. Bine de stiut!
O femeie care sufera de mai multe ori de anexita are un risc mai mare de infertilitate;
Fara tratament, anexita poate sa provoace leziuni permanente la nivelul organelor reproductive ale femeii;
Vizitele frecvente la medicul ginecolog pot contribui la reducerea riscului de a se dezvolta complicatii in timpul anexitei.